Explicație
Gândirea profilactică înseamnă examinarea poziției din perspectiva adversarului înainte de luarea deciziei. Profilaxia înseamnă prevenire. În loc să aștepte ca o amenințare să devină complet vizibilă, jucătorul identifică ce dorește adversarul și ce condiții ar permite realizarea ideii.
Întrebări care orientează procesul
- Dacă aș ceda mutarea, care ar fi cea mai bună mutare a adversarului?
- Există o amenințare imediată sau un plan mai lent care i-ar îmbunătăți mult piesele?
- Ce răspuns concret ar avea adversarul împotriva mutării mele candidate, opțiunea pe care o iau în considerare?
- Pot preveni, îngreuna sau neutraliza acea idee în timp ce îmi îmbunătățesc propria poziție?
Răspunsul nu este întotdeauna o mutare defensivă. Cea mai bună profilaxie poate fi o amenințare mai puternică, schimbul unei piese-cheie sau controlul unui câmp pe care adversarul încă nu l-a ocupat. Scopul este includerea resurselor adversarului în , nu oprirea fiecărei idei imaginabile.
Această rutină reduce erorile provocate de analizarea exclusivă a propriului plan. De asemenea, dezvăluie când o mutare aparent liniștită permite un răspuns concret sau o , adică un răspuns care demonstrează că ideea nu funcționează.
Confuzii frecvente
Apărare pasivă
Profilaxia poate fi activă. Prevenirea unei idei adverse nu cere retragerea sau renunțarea la îmbunătățirea propriei poziții.
Gândire reciprocă
pornește de la o idee proprie care eșuează și îi modifică condițiile. Gândirea profilactică pornește de la intențiile adversarului.
Surse
- 1.Prophylaxis, Chess.com
- 2.Prophylactic Thinking, Chess.com
