Deschiderea Van Geet

Deschiderea Van Geet începe prin mutarea calului alb de la b1 la c3. Mutarea dezvoltă o piesă și controlează câmpurile centrale d5 și e4, dar nu ocupă centrul cu un pion. Este cunoscută și ca Deschiderea Dunst.

Principalul ei avantaj este flexibilitatea. După ce vede răspunsul negrului, albul poate juca e4, d4, g3 sau Nf3. Dacă mutările ulterioare ajung la o poziție cunoscută dintr-o altă deschidere, s-a produs o transpoziție, adică aceeași poziție a fost atinsă printr-o ordine diferită de mutări.

Mutarea are și un cost concret: calul de la c3 blochează temporar pionul de la c2, care nu poate avansa la c3 sau c4 cât timp calul rămâne acolo. În plus, 1.Nc3 nu împiedică negrul să ocupe centrul prin ...d5 sau ...e5. Albul trebuie să decidă curând dacă va contesta acel centru prin e4, d4 sau presiunea pieselor.

Comparativ cu Deschiderea Zukertort, Van Geet dezvoltă calul damei și restricționează pionul c. Zukertort dezvoltă calul regelui la f3, controlează e5 și lasă liber pionul c pentru o structură Engleză sau Réti ulterioară.